O, om!

O, om, ce mari raspunderi ai
De tot ce faci pe lume,
De tot ce spui in scris sau grai,
De pilda ce la altii dai,
Caci ea, mereu, spre iad sau rai
Pe multi o sa indrume.
Ce grija trebuie sa pui
In viata ta in toata,
caci gandul care-l scri sau spui
s-a dus… in veci nu-l mai aduni,
Si vei culege roada lui
ori viu, ori mort, odata.
Ai spus o vorba, vorba ta,
Mergand din gura-n gura,
Va-nveseli sau va-ntrista,
Va curati sau va-ntina,
Rodind samanta pusa-n ea
De dragoste sau ura.

Scrii un cuvant… cuvantul scris
E-un leac sau o otrava,
Tu vei muri, dar tot ce-ai scris
Ramane-n urma drum deschis
Spre moarte sau spre paradis,
Spre ocara sau spre slava
Ai spus un cantec, versul sau
Ramane dupa tine
Indemn spre bine sau spre rau
Spre curatire sau desfrau,
Lasand in inimi rodul sau
De har sau de rusine.
Arati o cale, calea ta
in urma ta nu piere,
E calea buna sau e rea,
Va prabusi sau va-nalta,
Vor merge suflete pe ea
Spre cer sau spre durere.
Traiesti o viata… viata ta
E una, numai una,
Oricum ar fi, tu nu uita
Cum ti-o traiesti vei castiga
Ori fericire pe vecie
Ori chin pe totdeauna.

O, om! Ce mai raspunderi ai,
Tu vei pleca din lume,
Dar ce ai spus prin scris sau grai
Sau lasi prin pilda care-o dai
Pe multi, pe multi, spre iad sau rai
Mereu o sa-i indrume.
Deci, nu uita… Fi credincios
Cu grija si cu teama
Sa lasi in urma luminos
Un semn, un gand, un drum frumos,
Caci pentru toate, ne-ndoios,
Odata vei da seama.